O femeie a păcii?

Home  /  Învață  /  Povești de departe  /  O femeie a păcii?

O mie de pași între doua case înseamnă totuşi a fi vecini într-un oraș de patru milioane de locuitori. Picioarele lui “Rachel” au parcurs distanţa până la casa prietenei ei “Aisha” la fel de uşor ca și când mergea pe jos de la liceul din orașul ei natal din Canada. Cultura locală i se potriveşte în sfârşit ca o mănuşă. Prietenia cu Aisha a evoluat lent pe parcursul a peste 12 ani și a umplut golurile provocate de viaţa trăită departe de familie.

Cei doi băieței ai lui Rachel au venit cu ea, pălăvrăgind cu entuziasm despre prăjiturile cu miere nelipsite de la fiecare vizită. Aisha a fost întotdeauna generoasă cu dulciurile când era vorba de băieți.

Dar azi, nici vorbă de dulciuri. Aisha şi-a sucit coloana și era în dureri cumplite. Şchiopătând prin cameră şi călcând prudent, a reuşit totuşi să îi servească cu ceai, in timp ce Rachel i-a pus câteva întrebări. De când are dureri? Are nevoie de ajutor în bucătărie? Și, în final întrebarea apăsătoare care o ardea în interior: ar deranja-o dacă s-ar ruga pentru vindecarea ei, în numele lui Isus? Aisha era o femeie devotată lui Dumnezeu, care practica în mod regulat rugăciunile ritualului islamic. Spre deosebire de mulţi dintre vecinii ei, eforturile sale păreau să vină mai degrabă din dragostea ei pentru Dumnezeu și creația Sa, decât din frica de judecată. Rachel și Aisha s-au bucurat de nenumărate conversații în care îşi împărtăşeau diferitele moduri în care I-au văzut bunătatea lui Dumnezeu. Aisha a fost de acord să o lase pe Rachel să se roage pentru ea, spunând că ea îi acceptă pe toţi profeții. Rachel a spus o rugăciune simplă și apoi împreună cu băieţii s-au întors acasă pentru cină. Telefonul a sunat în dimineața următoare și vocea vioaie a Aishei putea fi auzită în întreaga cameră. “După ce ai plecat, am simțit o căldură ciudată la nivelul coloanei vertebrale, și durerea a dispărut instantaneu. Dumnezeu m-a vindecat și mă rog ca El să te binecuvânteze pe tine şi familia ta. “Bucuria lui Rachel a durat săptămâni întregi, dar apoi a început să se întrebe: oare nu ar fi trebui să-i spun mai mult? Poate că am eşuat, prin faptul că nu am insistat în a-i explica adevărul mai deplin. Oare nu am ratat şansa să fac asta? Mai mult, familia ei a fost nevoită să se mute și deși Rachel a ținut legătura cu Aisha prin telefon, acum nu mai erau vecine.Au trecut trei ani de atunci, iar povara gândului că întâmplarea aceea a fost o ocazie ratată a continuat să o frământe. Rachel s-a decis să o sune și să îi pună o întrebare simplă, “Îți amintești când Dumnezeu te-a vindecat?”

Entuziasmul Aishei a fost la fel de proaspăt ca în prima zi. “Da, îmi amintesc şi spun tuturor despre asta. Am căutat pe internet pentru că am vrut să aflu mai multe lucruri despre Isus. Zilele trecute am găsit o melodie în limba engleză, care a fost atât de frumoasă încât m-a făcut să plâng. Nu am înțeles cuvintele, așa că am rugat-o pe fiica mea, care e profesoară de engleză, să mă ajute. A fost un cântec despre Isus.” s-a grabit Aisha să îi spună pe nerăsuflate.

“Am avut, de asemenea, un vis, și în visul meu L-am văzut pe Isus. Arăta exact ca în filmul „Patimile lui Hristos” și mi-a dat apă să beau. Nu-mi prea place să beau apă, pentru că prefer ceaiul, dar am luat-o iar cand m-am trezit, aveam încă gustul acela proaspat în gură, ca şi cum aș fi băut într-adevăr un pahar cu apă. De atunci visul a rămas cu mine pentru multe zile.”

Rachel a făcut imediat legătura cu povestea femeii de la fântână. A împărtășit povestea aceea cu Aisha și a întrebat-o dacă nu a citit-o. Aisha a dezvăluit faptul că a căutat un Injil, dar încă nu a reuşit să găsească unul. Era foarte entuziasmată la gândul că ceva ce ea a experimentat, povestea ei, era un episod din viaţa lui Hristos.
Rachel a asigurat-o pe Aisha că poate găsi un Injil disponibil într-o librărie specială. I-a promis că va ruga o prietenă să îi cumpere unul și să i-l ducă, ea locuind acum într-un oraș îndepărtat. Prietena ei i-a arătat în Injil cum Isus i-a dat unei femei să bea apă şi i-a explicat ce însemna asta.

Acea prietena a fost desigur încântată să o viziteze pe Aisha, să îi spună povestea din Ioan 4, să citească și să se roage împreună, și să pornească pe drumul pe care, era atât de evidentă mâna lui Dumnezeu la lucru. Ea i-a spus lui Rachel că există o atracţie reală față de Dumnezeu în inima Aishei, că ochii ei se umplu de lacrimi ori de câte ori deschid Cuvântul împreună. Rachel este atât de bucurosă să vadă că rolul ei în această poveste este secundar lucrării Duhului Sfânt, care răspunde cu credincioşie rugăciunilor noastre, chiar și atunci când ezităm sau când ni se pare că am ratat o uşă deschisă.

în Apocalipsa 3:20 Isus spune, “Iată Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine.”